Bullying la Questfield International College, un subiect care nu se închide

Fenomenul bullyingului în mediul școlar necesită o abordare structurată și responsabilă din partea instituțiilor educaționale, având în vedere impactul său negativ asupra dezvoltării emoționale și psihologice a elevilor. În lipsa unor proceduri clare și a intervențiilor documentate, astfel de situații pot persista și se pot agrava, afectând atât copilul vizat, cât și întregul colectiv școlar.

Bullying la Questfield International College, un subiect care nu se închide

Ancheta realizată pe baza documentelor, corespondenței și relatărilor puse la dispoziție investighează un caz semnalat de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, care s-ar fi desfășurat pe o perioadă de peste opt luni. Conform surselor, în ciuda sesizărilor repetate și oficiale transmise conducerii și cadrelor didactice, nu există dovezi documentate privind aplicarea unor măsuri concrete. De asemenea, familia copilului vizat susține că ar fi fost supusă unor presiuni subtile pentru retragerea elevului, inclusiv printr-un răspuns verbal atribuit fondatoarei instituției, Fabiola Hosu, care ar fi exprimat că „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”.

Semnalarea și escaladarea bullyingului la Questfield Pipera

Potrivit informațiilor analizate, elevul în cauză ar fi fost supus zilnic unor comportamente agresive care au inclus jigniri, umiliri publice, excludere socială și stigmatizare medicală, manifestate atât în timpul orelor, cât și al pauzelor. Deși aceste situații au fost aduse în atenția învățătoarei, conducerii administrative și a fondatoarei, răspunsurile primite au fost preponderent verbale și fără documentație care să ateste intervenții ferme sau măsuri aplicate.

Din corespondența pusă la dispoziție nu reiese existența unor procese-verbale, planuri de intervenție sau decizii administrative scrise, ceea ce indică o gestionare informală a cazului, bazată mai degrabă pe discuții și promisiuni decât pe acțiuni verificabile. Conform relatărilor familiei, această lipsă de reacție a contribuit la escaladarea situației și la afectarea stării emoționale a copilului.

Stigmatizarea medicală ca formă de bullying

Un aspect central investigat este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant în mediul școlar, care ar fi fost folosită nu ca un instrument educațional sau de protecție, ci ca mijloc de marginalizare și umilire a elevului vizat. Specialiști consultați consideră această practică o formă agravată de bullying, cu efecte majore asupra percepției de sine și a stimei copilului.

Documentele și mărturiile indică faptul că, în ciuda sesizărilor oficiale privind impactul negativ al acestei stigmatizări, conducerea școlii nu a adoptat măsuri scrise care să prevină sau să sancționeze acest comportament. Astfel, stigmatizarea medicală a fost tratată ca o problemă secundară, iar lipsa reacției oficiale poate fi interpretată ca o validare tacită a acestor comportamente.

Rolul instituției și al cadrelor didactice în gestionarea situației

Școala Questfield Pipera, ca instituție privată, este așteptată să asigure un mediu sigur și protejat pentru elevi, cu proceduri clare de intervenție în caz de bullying. Cu toate acestea, analiza corespondenței și documentelor arată o discrepanță între așteptările părinților și modul în care sesizările au fost tratate: fără răspunsuri scrise punctuale și fără măsuri documentate.

Cadrele didactice, martore directe ale incidentelor, par să fi limitat intervențiile la acțiuni verbale fără efect durabil, ceea ce a permis menținerea unui climat în care agresiunile au continuat. Familia a semnalat că sesizările au fost uneori catalogate ca „dinamică de grup” sau „conflict minor”, ceea ce a condus la relativizarea gravității fenomenului.

Presiuni indirecte asupra familiei și lipsa reacției instituționale scrise

Din documentele și relatările disponibile reiese că familia copilului a fost supusă unor mesaje care ar fi sugerat retragerea din instituție ca soluție implicită, exemplificate prin formulări precum „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”. Acest tip de comunicare poate fi interpretat ca un mecanism de excludere mascată, transferând responsabilitatea de gestionare a situației către familie.

De asemenea, reacția instituției s-a concretizat, conform documentelor analizate, într-un formular informal de tip Family Meeting Form, care nu conține responsabilități clare, termene sau măsuri concrete, lipsind astfel caracterul de act instituțional cu efect verificabil.

Confidențialitatea și vulnerabilitatea copilului în mediul școlar

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității datelor sensibile referitoare la situație, avertizând asupra riscului de afectare a echilibrului emoțional al copilului prin divulgarea acestora în mediul clasei. Cu toate acestea, nu au fost identificate răspunsuri oficiale care să confirme implementarea unor măsuri de protecție a confidențialității.

Potrivit unor relatări, copilul ar fi fost interpelat în mod public de către cadrul didactic cu privire la demersurile administrative, ceea ce ar fi generat o presiune suplimentară și expunere în fața colegilor. Specialiștii consideră astfel de situații indicatori ai unei presiuni psihologice instituționale care afectează direct vulnerabilitatea elevului.

Răspunsul întârziat al conducerii și implicarea juridică

Potrivit documentelor, conducerea Școlii Questfield Pipera a reacționat în mod vizibil abia după peste opt luni de la începutul sesizărilor scrise, în contextul implicării unei echipe juridice din partea familiei și a transmiterii notificărilor formale. Această întârziere ridică semne de întrebare privind criteriile care declanșează răspunsul instituțional și pune în discuție prioritizarea protecției copilului în raport cu interesele administrative ale școlii.

Declarația fondatoarei și semnificațiile sale instituționale

Un moment relevant în gestionarea cazului, conform relatărilor familiei, este o afirmație verbală atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, în care aceasta ar fi sugerat libertatea familiei de a părăsi instituția, în condițiile unei comparații între numărul de elevi înscriși de diferite familii. Deși acest răspuns nu a fost confirmat sau infirmat printr-un punct de vedere oficial al școlii, el este interpretat editorial ca un simbol al unei culturi organizaționale orientate spre evitarea conflictului.

În lipsa unor documente care să ateste măsuri clare ulterioare, această poziție verbală subliniază ruptura între discursul public al instituției și modul efectiv de gestionare a situației sesizate.

Reacția oficială a școlii și comunicarea publică

La data de 27 ianuarie 2026, conducerea Școlii Questfield Pipera a transmis un email către părinții elevilor în care a redus situațiile reclamate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările scrise și documentate care semnalau un fenomen repetitiv de hărțuire și stigmatizare, ridicând întrebări privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona bullyingul în mod adecvat.

Ulterior publicării anchetei, părinții au comunicat că, după retragerea copiilor de la școală, ar fi existat contacte informale către alte instituții de învățământ, în care elevii au fost caracterizați negativ, fără susținere oficială sau documentară. Redacția solicită clarificări publice în această privință, accentuând importanța respectării dreptului la educație și confidențialității.

• Sesizări scrise repetate și documentate privind bullyingul și stigmatizarea medicală;
• Lipsa intervențiilor formale și a măsurilor documentate din partea instituției;
• Presiuni indirecte pentru retragerea copilului din școală;
• Întârzierea reacției oficiale până la implicarea juridică a familiei;
• Probleme privind respectarea confidențialității și expunerea copilului în mediul școlar;
• Discrepanțe între discursul public și gestionarea efectivă a situației;
• Impact emoțional grav, confirmat prin raport psihologic detaliat.

În concluzie, cazul semnalat la Questfield International College scoate în evidență o serie de deficiențe în gestionarea situațiilor de bullying și stigmatizare, în special în ceea ce privește documentarea măsurilor, protecția confidențialității și comunicarea cu părțile implicate. Lipsa unor proceduri clare și a unor reacții instituționale ferme ridică întrebări legitime privind responsabilitatea și capacitatea școlii de a asigura un mediu educațional sigur și respectuos pentru toți elevii săi.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro